Capitolul 2-Doar un vis

Sa ma intorc la scoala a fost oribil,nu-mi era dor sa fiu in centrul atentiei asa cum se obisnuia in Forks,dar atunci cand am mers pe jos prin aceste nave pline cu studenti care chair nu stiau de existenta mea,cu razele soarelui in curs de dezvoltare filtrate prin ferestre,mintea mea s-a ratacit.Pana si intunecatul si umedul Forks era pe placul meu.
Azi a fost una din acele zile de liceu.Am sarit din pat fara tragere de inima.Am vrut doar sa ma ascund sub patura pana cand trebuia sa ma duc la aeroport pentru a lua avionul spre Seattle.Am ajuns cu cateva secunde inainte de prima mea ora cu domnul profesor,dl Martins.M-am asezat in scaunul meu si mi-am lasat capul sa cada lent pana a fost lipit de masa.
-Esti bine Bella?m-a intrebat colegul meu de banca.
M-am intors capul usor si m-am uitat pentru a satisface fata clasic Arizona:blond,ochii albastri si pielea bronzata.El se uita la mine si nu putea spune nimic,dar a primit o nuanta ingrijoratoare.Dar nu am putut raspunde,buzele mele erau doar putin scoase afara.
Emmaa,a fost numit.Am fost ”prieteni” in adevaratul sens al cuvantului,dar noi am fost mai mult decat o simpla companie unul pentru altul.Am avut cateva lucruri in comun,dar a fost una din acele persoane cu care puteai vorbi despre orice,gandurile sale sunt acoperite mai mult de baieti si de moda.
-Vrei sa-mi spui ce s-a intamplat?ceru din nou.
-Trebuie sa plecam de aici,am spus intr-o soapta.
-Stiu,a zambit,nici mie nu-mi place dl Martins.
-Nu numai profesorul,am nevoie sa parasesc acest institut.Vreau sa fiu in Forks,vocea mea era o soapta de abia auzita.
-Forks?ceru el cu sprancenele ridicate.
-Washington,acolo locuieste tatal meu,i-am explicat.
-Ah…
Conversatia a ramas acolo.In cazul in care inainte de a ma gandi ca Emma a fost un baiat perfect normal,cu siguranta,nu avea pic de siguranta pe sine ca a fost complet nebun.
Ziua a trecut incet,a fost de 20 decembrie.Mai sunt cateva zile pana la Craciun,si,cel mai important,mai putin de o luna pentru a lua cu privire la acea plecare cu avionul.
In fiecare noapte am adormit cu lacrimi in ochi reamintindu-mi fata lui,mirosul lui,vocea lui…doar am vrut sa treaca mai repede timpul pentru ai putea lua pe Edward si Nessie in bratele mele.
Am rugat-o si am implorat-o in genunchi pe Renee sa ma lase sa petrec Craciunul cu Charlie in Forks,dar in zadar.Se pare ca ea si timpul,care a fost determinat sa cheltuiasca mai mult si mai lent,au conspirat impotriva mea pentru a incerca sa ma innebuneasca.
Cadourile de sub Pomul de Craciun erau dobanda nu eu,stiam in prealabil ceea ce erau in aceste pachete.Renee mi-a cumparat un pulover rosu si o fusta neagra,vazandu-le a trebuit sa-mi inabus un ras,in cazul in care ar fi fost Alice pentru a vedea nu ar fi avut nimic.Phil mi-a luat o carte,Wuthering Heights si copia,a fost vorba doar despre a apela la pensionare.Charlie mi-a trimis printr-un email un CD nou.Nimic nu era distras de la normal,dimpotriva,totul era linistit pentru mine.Mai erau 24 de zile si 14 ore pentru ca eu sa reusesc acel plan si 26 de zile si 18 ore pana la momentul acela al zilei cand il voi vedea pe Edward stat la masa din cantina.Am oftat plictisita,mai sunt cateva zile de chin,un chin insuportabil.
Renee,fara a suspecta nimic,a mers lent si si-a luat valiza.Poate a fost ceva cu totul prost,dar m-a ajutat sa ma simt putin mai aproape de momentul iesirii in larg.Ea a pus imbracamintea mea pentru iarna in valiza,dar nu a uitat sa-mi cumpere ceva ma subtire in caz ca va fi mai cald,care chiar nu se potriveau cu Forks.Cunosteam toate dinainte,dar mai aveam nevoie de ajutor si aveam nevoie de sfaturile pe care Alice mi le dadea in moda,care deasemenea ma ajutau intotdeauna.Era de asteptat ca Cullenii sa ma priveasca in mod egal,dar Edward si Jake sa ma priveasca intr-un mod diferit.
Si ziua cea mare a sosit.Intr-o seara,dupa sosirea acasa de la facultate,m-am dus in camera mea,avea, nevoie de timp sa ma gandesc si sa ma intreb o multime de lucruri.Cateva minute mai tarziu Renee striga in camera alaturata scotandu-ma din lumea mea de ganduri.
-Draga,putem vorbi?intreba ea scotand capul de dupa usa de la camera.
Doar am dat din cap,iar ea a venit langa mine.
-Phil are o petrecere de sezon in Jacksonville,va fi de aproximativ trei saptamani,a spus ea.Voi fi cateva zile aici cu tine si apoi ma voi duce cu el.Nu-mi place sa te las singura ,dar stii…
-Mama,a ezitat,aceasta nu va fi singura calatorie,nu-i asa?
Ea a privit in jos si nu a spus nimic.Acesta a fost un pic de timp pentru a pune in aplicare planul meu.
-De ce nu pot merge la tati?am lansat intrebarea.
Ea tacu un moment,posibilitatea de reflectie.
-Urasc Forks,a spus in cele din urma.
-Va fi doar pentru un timp,cand va veti instala permanent atunci ma voi intoarce la voi,am asigurat-o eu.
Cateva minute am dicutat in liniste cu privire la avantajele si dezavantajele de a pleca dintr-un loc in altul.Dar,dupa cateva afirmatii convingatoare mama mea a fost de acor cu ceea ce am cerut,fara dicutie.
-Draga,esti sigura ca asta e ceea ce vrei?a cerut ea nerabdatoare.
-Da,mama,nu-ti face griji.Tata va avea grija de mine.Fi lipsita de griji,am spus cu un zambet.
M-am intors sa schimb zambetul in tristete si am inhalat aerul proaspat.
-In cele din urma,am sa vorbesc cu Charlie ca sa vad daca e de acord,a spus ea si s-a ridicat si a plecat din camera mea.
Cand a inchis usa in spatele ei maxilarul meu s-a deschis pana la sol.Chiar a facut-o!Si a fost chiar mai usor decat am crezut.Mi-am inabusit un strigat acoperindu-mi fata cu o perna si m-am pregatit de infruntarea cu evenimentele urmatoare.
Ziua a trecut foarte repede,chiar si pentru nerabdarea mea.Avand facuta aproape toata valiza a fost doar un avantaj,dar macar am mai avut timp sa ma gandesc la ceea ce faceam.In cazul in care visul se indeplineste in curand va trebui sa ma confrunt cu James,iar Jasper ma va ataca chiar de ziua mea,Edward ma va parasi…doar cand ma gandesc incep sa ma hiperventilez.Edward va pleca,doar ca sa evite intamplarile rele cu orice pret.Acest capitol din viata mea ar trebui sa fie initiat de catre o bucata dintr-o carte si,daca este posibil,de asemenea,distruse.
In ziua in care am luat avionul m-a deranjat ceva in stomac,am putut vedea verdele padurilor si inhala aerul saturat de ploi.La ora patru avionul a aterizat in Seattle si apoi am luat un avion spre Port Angeles si apoi am mers cu masina de patrulare a lui Charlie.Dar astazi,merg cu mandrie in masina lui de patrulare,mandrie pentru ca sunt fiica serifului Swan.