Capitolul 4 -Prima intalnire

Acesta trebuia sa fie un cosmar,cu siguranta,daca inchideam ochii stransi si apoi ii deschideam m-as fi trezit din nou in patul meu din Pheonix si nimic din toate acestea nu ar fi avut loc..Dar nu…,din pacate pentru mine totul a fost real,asa ca m-am grabit la masina mea avand grija sa nu ma impiedic.A trebuit sa plec de la ora,nu puteam sta langa Edward la Biologie stiind ca tot ceea ce credeam eu ar sti,sau chiar mai rau,poate ca am norocul ca el sa nu-mi citeasca gandurile care acum erau duse la visul de noaptea trecuta,daca le vedea atunci ma credea nebuna.
Am intrat in masina mea cand niste maini puternice m-au prins in aer si apoi ma spriinit cu spatele de camioneta mea.Ochii lui Edward,concentrati pe mine,era negrii ca taciunele si am fost cuprinsa in ei.
-Ce esti tu?a intrebat el.
Vocea lui m-a facut sa tremur,nu i-am spus asta,in fiecare zi era otravit cu dispret.Asta nu a fost Edward pe care mi-l amintesc eu,niste lacrimi au vrut sa ma dea de gol,dar am inclestat maxilarul ca sa ma abtin.Din pacate nu a fost cu succes.Barbia mea tremura si nu puteam evita ca obrajii mei sa nu se umezeasca.Asa cum prima lacrima mi-a scapat el a deschis gura in gest de surprindere si s-a dat cativa pasi inapoi.
-Ce faci?a intrebat el cu o voce slaba,dar am facut la fel:am tacut si am ascultat…Ce esti tu?-Ochii lui aveau un aspect rece care a facut ca sangele meu sa inghete.
-Eu…nu…imi pare rau…nu pot…Edw…aceste cuvinte au fost un murmur si nu le-am putut rosti impreuna.
-Vorbeste!a strigat el.
M-am speriat.Nu mi-a fost niciodata frica de Edward,dar acum da.Mintea mea s-a blocat cand ochii lui negri i-au intalnit pe ai mei.A fost prima data,el a scos monstrul real la iveala,care se afla in spatele unui vampir bun. El si-a cuprins radacina nasului cu degetele si a oftat adanc.
-Voi incerca sa am rabdare,a spus el intr-o soapta lasand deoparte raceala din vocea lui.
-Trebuie sa plec,am mintit deschizand portiera,dar mana lui m-a apucat.Un curent electric a trecut prin corpul meu de la atingerea lui si am ramas paralizata.
-Nu te duci nicaieri!a spus aducand din nou raceala in voce.Ce mai astepti?a strigat el din nou.
-Edward!se auzi vocea lui Alice,pe care el se presupunea ca nu a auzit-o.
-Cum vrei sa pleci?a cerut el cu indignare.
La aceste cuvinte teama a pus sechestru pe corpul meu.
-Esti un om care stie prea multe,dar si miroase prea bine.
Cuvintele lui Alice pe care mi le-a spus atunci in drum spre Italia(in vis) mi-au

venit in minte.”Culleni ar fi in stare sa ma omoare daca stiu prea multe?”Nu am

refuzat sa cred ca ei erau familia meu!Ei faceau parte din ea.
Ochii lui Edward si a lui Alice s-au intalnit fata in fata si au purtat multe

conversatii private,care m-au enervat.O suflare a venit de la gura lui Edward si

trebuia sa ma rezem de masina,altfel ma duceam nu stiu unde.
-Este cumva o gluma?a intrebat-o Edward pe Alice.
-Acesta este viitorul,Edward,a raspuns ea foarte linistita.
-Trebuie sa fie in acest fel si tu stii!a spus el furios
-Nu eu am cautat-o.Pur si simplu viziunea a venit la mine.Nu stiu de ce si sincer nu conteaza,Alice a apelat la mine cu un zambet mare,vrei sa mergi la cumparaturi,sa scapi de sperietura.?
Nu m-am putut abtine sa nu scot un ras urias.In mintea mea au venit cateva amintiri de cand mergeam la cumparaturi cu Alice.
-Ce a fost asta?a intrebat Edward uitandu-se la mine.
-Ce?a contractat Alice.
-Mi-am imaginat ca voi doua ati mers la mall,a spus el incruntat.
-Si ce daca?Frate esti un pic cam paranoic..ai incredere in mine de data asta,intradevar.Sunt sigura ca Bella nu este in niciun pericol,a declarat Alice luand mana mea intr-a ei.
-Cum de esti ata de sigura?-Din nou ia cerut explicit.Ai fost doar cateva ore in liceu si deja te cunosc Don si Jazz asta fara probleme.
-Poti sa faci asta cu adevarat?m-a intrebat Alice voioasa.Invata-ma te rog!Nu stiu ce este indiscretia,m-a rugat ea.
I-am dat doar un zambet,ea era Alice a mea…am pierdut atat de mult,deoarece m-am trezit in Pheonix!
-Chiar merge?a cerut Edward din nou.Doar Carlisle poate face chestia asta-el inca medita la faza cu mall-ul.
Alice se uita la mine cu ochii luminati si tristi.
-Noi nu vom pleca acum(fara tragere de inima),aveti ore si nu vreau ca Bella sa aiba probleme,este prima ei zi aici.Dar,dupa ce ne vom intalni cu Carlisle si apoi vom merge sa-ti recompletam garderoba…nu-i asa?a spus cu ochii lucind de fericire si s-a intors spre mine.
Nu se intelegea prea bine,pentru ca am fost de acord,am vrut sa-mi petrec timpul cu Alice,chiar daca asta ar insemna intrarea intr-un vestiar si probarea de haine pentru ore.
-Esti nebuna,murmura Edward.In cazul in care se va intampla ceva va fi doar vina ta.
-Nimic nu se va intampla,a protestat.
-Doar o sa fie vina ta,a repetat.
-Edward….tai-o de aici,i-a spus Alice taios.
-Nu ai inteles?Noi nu stim ce este,esti proasta!striga el.
Sangele fierbea in mine.Nu suportam faptul ca Alice si Edward se certau.
-Destul!m-am plans catre Edward Anthony Masen Cullen si sa nu mai vorbesti asa cu Alice in fata mea,am strigat indreptandu-mi ochii spre Alice.
Edward facu cativa pasi spre mine si apoi ochii lui de aur ii fixara pe ai mei si gura lui s-a deschis de uimire si a ramas socat.
Alice a plecat spre clasele noastre,chiar inainte de a se suna,anuntand ca a terminat masa de pranz.
-Cum faci asta?mi-a cerut Alice.
M-am uitat la ea fara a intelege ce ma intreba.
-Edward…niciodata nu l-am vazut atat de speriat.
Am zambit…
-Sa presupunem ca stiu slabiciunea lor,am spus inchizand ochii.
-Iasbella esti rea…si-mi place asta,cred ca ne-am imprietenit si vom fi foarte bune prietene,ochii ei au ramas uimiti pentru cateva minute si un zamvet larg a aparut pe fata ei-sigur vom fi…a adaugat ea dand din cap.